duminică, 1 februarie 2015

Iarna

Autor: Nicolae Labiș


                              Totu-i alb în jur cât vezi
                              Noi podoabe pomii-ncarcă                      
                              Și vibrează sub zăpezi
                              Satele-adormite parcă.

                              Doamna Iarna-n goană trece
                              În calesti de vijelii –
                              Se turtesc de geamul rece
                              Nasuri cârne și hazlii.

                              Prin odăi miroase-a pâine,
                              A fum cald și amărui
                              Zgreapțăn la ușă-un câine
                              Să-și primească partea lui…

                              Tata iese să mai pună
                              Apă și nutreț la vacă;
                              Vine nins c-un fel de brumă
                              Și-n mustăți cu promoroacă.

                              Iar bunicul desfășoară
                              Basme pline de urgie,
                              Basme care te-nfioară
                              Despre vremuri de-odinioară,

                              Vremi ce-n veci n-au să mai fie

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu