Colo prin mărăcinișul dintre râpi și ulmul ciung,
Toamna, iapa roibă, paște, scărpinându-și coama, lung.
Lângă malurile apei, pe tăpșanul gol și ud,
Azi potcoavele-i albastre zăngănind încet s-aud.
Vântul-schivnic, furișându-și recea vraiște de fum,
Macină frunzișul galben de pe coșcovitul drum
Și sărută blând pe creanga măceșului spinos
Rănile roșcate ale nevăzutului Hristos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu