vineri, 30 ianuarie 2015

Mesteacăn

Autor: Serghei Esenin


                                 Sta bălai la geamuri
                                 Mesteacănul nins.
                                 Proaspătă pe ramuri
                                 Neaua l-a cuprins.

                                 Ciucuri moi și floare
                                 De argint i-a pus
                                 Și-a țesut ozoare
                                 Albe până sus.

                                 Tihna lângă poale
                                 Blând s-a așternut,
                                 Fulgi de aur moale
                                 Pâlpâie tăcut.

                                 Zările alene
                                 Dau în jur ocol
                                 Și argint din gene
                                 Scutură domol.



joi, 15 ianuarie 2015

Noapte de iarnă

Autor: Otilia Cazimir



                               Luna plină-a răsărit,
                               Sus pe deal s-a odihnit,
                               Şi pe cerul ca oglinda
                               A pornit-o cu colinda.

                               Iar în calea ei senină,
                               Câte-o stea se dă pe gheață
                               însemnând o dungă lină
                               Şi subţire, ca o aţă,
                               De lumină.

                               Ninse, dealurile dorm.
                               Doar oraşul, alb sub lună,
                               Geme, zbârnaie şi sună
                               Ca un contrabas enorm.

duminică, 11 ianuarie 2015

Amurg violet

Autor: George Bacovia
(1904)

            
                          Amurg de toamnă violet ...
                          Doi plopi, în fund, apar în siluete
                          -- Apostoli în odăjdii violete --
                         Orașul  tot e violet.

                         Amurg de toamnă violet ...
                         Pe drum e-o lume lenesă, cochetă;
                         Multimea toată pare violetă,
                         Orașul tot e violet.

                         Amurg de toamnă violet ...
                         Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;
                         Străbunii trec în pâlcuri violete,
                         Orașul tot e violet.



vineri, 2 ianuarie 2015

Pictură de iarnă

Autor: Adrian Păunescu

                        
                       Sînt pictori, în cer, care lasă
                       Culorile lor să mai cadă
                       Pe-aci, pe pămînt, pe acasă,
                       Şi asta se cheamă zăpadă.

                       Sub bârne albastre-celeste
                       Lumina privirii tresare,
                       Când strigătul nostru mai este
                       Zidit într-o sfântă ninsoare.

                       Mai vindem din fumul năpraznic
                       Al zilnicei noastre redute
                       Un bon de intrare la praznic
                       Când ninge din stelele mute.

                       Ninsoarea e-aproape abstractă,
                       Atîta-i de sfântă şi mare,
                       Că tronuri sub regi se contractă
                       În sinucigaşa ninsoare.

                       Dar, domnule pictor al iernii,
                       Ce rar te arăţi de o vreme
                       Şi noi te rugăm cu vecernii
                       Şi noi îţi trimitem poeme.

                       Pe fiece fulg se citeşte
                       Un chip de bărbat sau femeie
                       Şi unele cad îngereşte
                       Şi loc îşi găsesc în muzee.