Tristeți primaverale

Autor : ?

                          Ești tristă azi, deși-i atâta soare
                          Și florile se cern în părul tău.
                          Să-ți fie teamă oare că o boare
                          O să întoarcă iarași gândul rău?

                          Ești tristă azi, deși în jur sunt fluturi
                          Ce vor să te primească-n jocul lor.
                          Să-ți fie teamă oare că te scuturi
                          Precum în toamnă frunzele ce mor?

                          Ești tristă azi, deși sunt clipe care
                          In mersul lor te mai răsfață lin,
                          Să-ți fie teamă oare că mai doare
                          Instrăinarea florilor de crin?

                          Ești tristă azi deși mai e pe lume
                          Și zbor descătușat înspre înalt.
                          Să-ți fie teamă oare că anume
                          Un vis te vrea spre tărmul celălalt?

                          Și numai teamă simt în jur…e greu…
                          Ești tristă azi, dar cât de trist sunt eu…

În crâng

Autor: Magda Isanos

                         În crângul plin de-a primãverii udă
                         podoabă verde si luminã crudă,
                         m-am dus să văd șopârle și gândaci
                         și să vorbesc cu tinerii copaci.

                         Lira mi-am prins-o-n ramul înflorit
                         al măcieșului ce-am întâlnit.
                         Bondari de aur s-au suit pe strune
                         și paseri începurã să s-adune.

                         Hulubi sălbateci se roteau pe sus.
                         "Surorile mele, le-am spus,
                         nu vă temeti, nu-i laț, nici capcană;
                         e-o scornitură-omeneascã și vană..."

                         Atunci pitulicile se bucurară.
                         "Vrei sã-ti cântãm eterna primăvară?"
                         "Vreau, paseri bune,
                         care n-aveti brațe, nici strune."

Din volumul "Poezii/Poésies", 1996

Muguri

Autor: George Dumitrescu
(Sonete de primăvară)

                         Asemenea cornitelor de iadă,
                         Se îmbulzesc pe ram întâii muguri.
                         Cu lacrimi mari, ca boabele de struguri
                         Butucul viței plânge în ogradă.

                         Miros de frunze arse, fum de ruguri
                         Și vrăbiile gureșe-n livadă.
                         Pământul abureste din zăpadă,
                         Cutreerat în carnea lui de pluguri.

                         O dulce amețeală te colindă
                         Și geana bate: fluture-n lumină.
                         Mustind de sevă, pomii din grădină

                         Au prins golașe ramuri să-și întindă
                         Și-asteaptă dimineața aprilină
                         În albe policandre să-i aprindă.

Nervi de primăvară

Autor: George Bacovia

                         Primăvară...
                         O pictură parfumată cu vibrări de violet.
                         În vitrine, versuri de un nou poet,
                         În oraș, suspină un vals de fanfară.

                         O lungă primăvară de visuri si păreri...

                         O lungă deșertare zvonește împrejur,
                         E clar și numai soare.
                         La geamul unei fabrici o pală lucrătoare
                         Aruncă o privire în zarea de azur.

                         O nouă primăvară pe vechile dureri...

                         Apar din nou țăranii pe hăul de câmpie,
                         În infinit pământul se simte tresăltând:
                         Vor fi acum de toate cum este orișicând,
                         Dar iar rămâne totul o lungă teorie.

                         O, când va fi un cântec de alte primăveri?!...