joi, 9 octombrie 2014

Iubeşte-mă-n octombrie...

Autor : Boris Ioachim


                         Iubește-mă-n octombrie, străino,
                         - Că în noiembrie deja-i târziu –
                         Fii pentru mine primăvara iernii
                         Și eu o umbră, poate, c-o să-ți fiu.

                         Alintă-mă în toamna desfrânată,
                         Ce chiuie în aburi dulci de must –
                         Ca-n lumea asta, de putere beată,
                         Iubirea să nu pară-un sentiment vetust.

                         Iubește-mă cu teamă și ardoare
                         Căci zguri de plumb răsar pe veac...
                         Fii elixir speranței care moare –
                         Ca eu tristeții tale să-i fiu leac.

                         Apari duios din ceața ruginie,
                         Cu părul tău, de toamne răvășit,
                         Iubirea ta, molcomă si târzie,
                         Să-nvioreze sufletu-mi sfârșit.

                         ...Iubește-mă-n octombrie, străino,
                         Că suntem fericiți să ne mintim...
                         Prin pâcla veacului pășind, hai, vino -
                         Amanți deplini să învățăm să fim.

                                     

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu