Eu sunt un simplu peregrin,
Venind din veri, visând departe
Purtându-şi timpul-fulgarin
Şi-un geamantan de frunze moarte.
Cu ruginiul lor venin,
Aşteaptă vântul să le poarte
Spre colbul prefăcut în scrin,
Chelar al viselor deşarte.
Zenitul de nadir desparte,
Un gâde ce se-ascunde prin
Copaci, iar frunzele consoarte,
Inert valsează spre amin.
Ciclul "Pasteluri"
volumul "Surori metrese timpului”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu